Un cuplu construiește două case tradiționale din lemn, într-un sat din Alba

Octavia și Lucian Loiș, tinerii din spatele brandului ȘEZI, construiesc în satul Hăpria, județul Alba, două case tradiționale din lemn. Da, asta înseamnă costuri duble și infinit mai multă bătaie de cap, dar, spun cei doi, așa scapă mai repede de stresul șantierului. O casă va fi locuința lor, iar alta va funcționa ca muzeu cu magazin ȘEZI și spațiu dedicat pentru ateliere și workshop-uri tematice. Mansarda celei de-a doua case este gândită și ca spațiu de cazare pentru cei care le vor trece pragul. 

Octavia și Lucian locuiesc din 2016 în Hăpria, unde și-au construit un atelier de tâmplărie în curtea casei de vacanță a părinților lui Lucian. S-au stabilit aici, încântați de liniștea și de simplitatea vieții de la țară. Nu sunt rupți de civilizație, căci Comuna Ciugud, din care face parte și satul Hăpria, este una dintre cele mai moderne localități din țară, cu străzi asflaltate și acces la utilități. Satul este și foarte aproape de Alba-Iulia.

În 2014, cât încă erau studenți ai Facultății de Arhitectură și Urbanism din Cluj, cei doi au fondat brandul ȘEZI, un atelier de tâmplărie care a pornit de la două „scaune din lemn pentru casă de piatră”. Astăzi, atelierul are o clientelă fidelă și produce anual câteva sute de piese. Stilul ȘEZI se diferențiează prin estetica deosebită care pornește de la reinterpretarea pieselor folclorice de mobilier românesc.

Au construit două case tradiționale din lemn

Povestea casei Octaviei și a lui Lucian a început în vara lui 2022, prin pregătirea parcelei și amenajarea drumului de acces. Inițial, tinerii arhitecți luau în calcul mai multe materiale și tehnici de construcție. Prima variantă a fost o casă din cob (amestec de lut, nisip, apă și paie). Au participat la câteva seminarii practice să înțeleagă procesul, apoi le-a trecut prin minte ideea de a construi cu baloți de paie sau de a investi într-un tiny house. După ce au întors problema pe toate părțile, s-au lămurit că stilul tradițional este cel care îi reprezintă cel mai bine.

„Am început prin a căuta în zona Apuseni echipe care să construiască locuințe arhaice cu lemn nou, dar fără rezultate”, povestește Lucian. „Am încercat și în regiunea Maramureș, zonă care este localizată în nordul Transilvaniei și care păstrează elemente comune de arhitectură și ornamente. Așa i-am descoperit pe meșterii din Vadu Izei, printre puținii dulgheri autentici din țară încă activi. Ne-am hotărât să construim două astfel de case cu funcțiuni diferite. Structura pentru ambele case a fost ridicată în patru zile, cu lemnul prelucrat și numerotat dinainte. Montajul învelitorii acoperișului a durat încă zece zile”.

Aspect tradițional la exterior, amenajare aerisită în interior

Casa care urmează să fie locuința lor are o amprentă de 70 metri pătrați și pridvor pe două laturi. Fațada principală este la vest și conține accesul în locuință. De-a lungul fațadei sudice, soarele pătrunde prin cinci geamuri înșiruite. De pe prispă se intră în hol. În partea stângă se află baia, iar lângă, este scara de acces către mansardă. Se trece un prag interior care delimitează holul de zona de zi. În aceeași încăpere se află canapeaua, șemineul, masa cu scaune și o bancă lungă la geam. Peretele nordic va avea funcțiunea de bucătarie. Tot pe fațada nordică a casei e cămara, poziționată în plan între bucătărie și scară. La mansardă va fi zona de odihnă, cu două dormitoare, spațiu mare pentru depozitarea hainelor și o baie mai mică.

„Ne-am dorit să avem spațiul nostru de zi personalizat unde să ne putem primi toți prietenii”, spune Lucian. „Vrem o bucătărie ieșită din tipar, ca tot interiorul, de altfel. Momentan lucrăm la finisarea locuinței noastre. Casa este izolată complet pe interior cu vată bazaltică, are geamuri și uși, baie funcțională, sobă pe lemne. La mansardă încă nu există pereții care despart camerele. Nu avem încă scara, nici mobilier de bucătărie, bibliotecă, bancă la geam, cuier… Mai sunt multe de făcut, dar e un spațiu călduros în care se poate dormi pe o canapea confortabilă”.

Locuința celor doi arhitecți este o reinterpretare a casei tradiționale maramureșene. Ca și în cazul atelierului, Octavia și Lucian și-au luat inspirația din trecut. Au actualizat însă lucrurile, din punct de vedere al designului și al funcționalității. Dacă privești din exterior, casa pare o construcție veche, însă interiorul este un mix original de stiluri și texturi. Cel mai interesant aspect, ca structură a casei, este compartimentarea open space a parterului. Probabil că aici este diferența majoră, dacă facem comparația cu o casă tradițională. Mai sunt și cele cinci ferestre foarte înalte, cu tocărie din lemn de rășinoase, prelucrat în Bucovina. Deși mai este încă mult de lucru la amenajare, ferestrele vopsite în verde tradițional sunt, de departe, elementele care conturează cel mai bine spațiul.

„Tot interiorul locuinței este pe gustul nostru, foarte aparte. Am putea să punem pe primul loc zona cu soba în forma unui ochi sau elipsoid, mai ales dacă te uiți cum arde focul de pe canapeaua foarte confortabilă, produsă la noi în țară”, spune Lucian. „Baia este de asemenea specială, cu toate finisajele ei sofisticate (tadelakt, chiuveta găsită în târgul de vechituri). Ne place faptul că din exterior casa pare veche, dar toate materialele folosite sunt noi, păstrând aspectul care te duce cu gândul la trecut. Iar interiorul are un design curat, aerisit, cu mici accente și detalii personalizate, cu texturi naturale și lumină caldă”.

Investiție de 60.000 euro în casa în care locuiesc 

Din punct de vedere al costurilor, Lucian spune că o casă din lemn nu este neapărat mai ieftină decât una din zidărie. Probabil că marele avantaj este timpul mult mai scurt de execuție. Pe de altă parte, întreținerea este puțin mai dificilă la casele din lemn pentru că exteriorul trebuie tratat periodic antiradiații UV și antiumezeală. Interiorul, de asemenea trebuie ignifugat și tratat împotriva insectelor care se hrănesc cu lemnul grinzilor. Casa în care locuiesc Octavia și a Lucian a costat 30.000 euro, fără geamuri, uși sau finisaje interioare.  După ce s-au ocupat de izolații, uși, podele, de amenajarea băii și de mobilarea sumară a parterului, investiția a crescut la 60.000 euro.

„Ne-am gândit mult dacă ar fi momentul să începem din nou șantierul, oare am mai îndrăzni să lucrăm în paralel la două case cu cost dublu la fiecare etapă? Răspunsul vine de fiecare dată diferit: câteodată – «cu siguranță că da», alteori «era mai bine să ne concentrăm doar pe o singură construcție. Totuși credem că am făcut alegerea corectă, având în vedere viziunea pe termen mai lung a amenajării terenului și viitoarele evenimente tematice care vor pune la dispoziție felurite activități și cazare temporară atât în aer liber, cât și la mansarda casei muzeu», spune Lucian.

Casă tradițională pentru zona de turism

În toți acești ani în care au locuit la țară, Octavia și Lucian au învățat să pună mai mult accent pe calitatea vieții. Le place să petreacă timp îngrijind grădina, să testeze rețete noi în bucătăria de vară, să prepare remedii naturiste, să deseneze sau să citească. Traiul în mediul rural nu lasă loc comodității, spun cei doi. Mereu se găsește câte ceva de făcut. Dar chiar și așa, viața în Hăpria este mai liniștită și mai plină de sens decât ce le-ar putea oferi orașul. Gândindu-se că și alții trăiască aceste bucurii mărunte, Octavia și Lucian plănuiesc să organizeze aici diverse evenimente tematice: ateliere de tâmplărie, pictură și sculptură, experiențe culinare inedite, ateliere destinate obținerii remediilor din plante și poate concerte în aer liber și seri cu proiecții de film.

Resurse:

Cele două casele din lemn sunt făcute de Bim Art Vadu Izei. Scara interioară metalică este realizată de Ciprian Dan. Constantin Donisan și Ion Erhan s-au ocupat de uși și de ferestre. Podelele și finisajele pereților au fost realizate de Vasi Gota și Ștefan Ciortan. Treptele metalice din exterior sunt făcute de George Adam, iar zidurile din cărămidă, de Marius Ursa. Soba este un model Brio Invicta și a fost achiziționată prin Mircea Șeminee. Cada din tadelakt a fost confecționată de Tudor Popa. Mobilierul este realizat în atelierul lor (ȘEZI), iar pernițele brodate manual, pe care le vedem în zona de dining, sunt realizate de Carmen Costa. De instalații s-a ocupat Cosmin Tănase, iar partea electrică a fost asigurată de Paul Minea. Fundațiile au fost realizate de Ruja Construct. Cuptorul din bucătăria de vară este achiziționat de la egrătare.ro.  

Terasările și amenajarea exteriorului au fost realizate de boomtzygarden, Florin Oancea și Florin Krizbai.

Foto: Arhivă personală Octavia și Lucian Loiș